Aştept să vină clipa din nou să ne iubim; mi-e tare dor de tine, eşti cerul meu senin! Va fi o sărbătoare, din ochi ne vom sorbi, dorinţa pătimaşă-n cascade-om retrăi. Sunt oaza-ţi însorită, sunt ultimul popas, din crâmpeiul vieţii ce ne-a mai rămas. Vocea-ţi fremătândă-i o şoaptă de iubire, ce-mi mângâie auzul, talaz de fericire. Sărutul din preludiu, tandru, şi pătimaş… îmi pârjoleşte trupul fără să-mi dea răgaz. Mă simt ca şi o coardă vibrândă sub arcuş şi intru-n rezonanţă când luna este sus. O linişte profundă s-aşterne-n patul moale, Tu mă ţii strâns în braţe şi soarele răsare. Când buzele-ţi şoptesc “doar pe tine te doresc!” , mă simt ca o prinţesă iubită, adorată... Aş vrea să fim iar tineri, să retrăim viaţa şi să ne trezească cocoşul dimineaţa. Cucurigu! Cucurigu! Cucurigu!
sâmbătă, 31 mai 2025