Atunci când pleci...

- Atunci când pleci, chiar numai pentr-o clipă,
Prin sufletul meu trec mii de furtuni,
Mi se topește ceara din aripă,
Sunt un Icar căzut, doar rugăciuni

Și posturi lungi mă fac să sper că poate
Ai să revii și ai să fii din nou
O stea ce-mi colorează pân’ la moarte,
Iubirea mea, un minunat tablou.

Atunci când pleci adun șoaptă cu șoaptă,
Orice cuvânt pe care mi l-ai scris,
Singură-n prag, iubirea mea așteaptă
Să te întorci, tu, fata mea din vis.

- Atunci când plec îţi las drept garanţie
Sufletul meu şi un sărut pe frunte,
Pe cerul nopţii îţi trimit solie
Scrisă cu vârful nins al unui munte.

Atunci când plec îţi las în palme zorii,
Petale de magnolii în fereastră,
Poeme calme care-alungă norii
Şi-o amintire despre-o noapte albastră.

Atunci când vin, mă-ntorc aşa cum marea
Își poartă valul către ţărmul ei.
Tu poţi cuprinde-n versuri depărtarea…
Să fim coperţi de carte, spune-mi, vrei?

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

Din volumul Ești poezia sufletului meu  -
Editura Rovimed Publishers Bacău - 2014