Asa precum ne spune Herodot -pe vremuri, vase iuti cartagineze lasau in zare porturi si faleze, si strabatand cu panzele-naltate coloanele lui Hercule, baltate, taiau o mare ritmica in bot. in soare, tactul vaslelor egale facea din ele lebede regale conduse de un Argus solitar. Iar noaptea, cand sclipeau pe punte focuri, pareau moluste dornice de jocuri, ce-ascund la subtiori margaritar. De patru ori se scutura pe bolta a stelelor mirifica recolta. Lopetile zvacneau necontenit. Iar cand iesea din ape aurora, corabii iuti loveau cu prora un tarm pierdut in dune, ostenit. Atunci, pe punti intinse, fara numar, barbatii coborau, purtand pe umar, ca niste urne tragice cu scrum, trapezuri stralucind in fel si chipuri, le depuneau liturgic in nisipuri, se retrageau si anuntau cu fum. Erau acolo: animale, rodii, mademuri, scoase de sub vechi custodii, pocale, scuturi, tunici verzi cu fir, orez roman in vase egiptene, oglinzi si scolopendre cu antene, sandale, sabii, nasturi de safir. Apoi, ca la un semn, cu alte urne in siruri ordonate, taciturne, veneau locuitorii din tinut, si-apreciind din ochi acel tezaur, puneau alaturi bulgari mari de aur si dispareau cu pasul retinut. Un singur zeu privea ceremonia si continea in corzi eufonia de navi, cortegii, fumuri si splendori. Cu scut de flacari, zilnic, intre sfere, el ocrotea pe doua emisfere aceste rituri sacre si candori. Tarziu, spre seara, cand metalul nobil ardea-n cabine umede, iar robii-l simteau in fundul calei ca un duh, din lebede ce vor din tarm sa muste, corabiile deveneau moluste si-si rasuceau catargul in vazduh. Coloanele lui Hercule baltate lasau sa treaca panzele-naltate. Si, patru nopti taind talazu-n bot, s-apropiau de porturi si faleze corabiile iuti cartagineze, - asa precum ne spune Herodot.