- Afară plânge cerul pe un ram Şi fulgii reci sărută blând castanii, E luna-n care mi-am dorit să am Un vis cu tine și să treacă anii Ca într-un basm în care cresc magnolii Și-mi povestesc de prima sărbătoare, Când floarea-i albă și răsună solii Petalelor cu haină de ninsoare. Sub streaşina cu cetină de brad, Colindele cu Albă ca Zăpada Îmi amintesc: acum ești un răsad Ce-n primăvară-mi va cinsti livada. - Nu ştiu de mai contează anotimpul Când fără să recurgem la magie Noi am întors clepsidrele şi timpul Semnând în doi aceeaşi poezie. Ne-au nins atâtea bucurii pe tâmplă Şi cerul la picioare l-am avut, Miracolul acesta nu se-ntâmplă Oricui... Dar noi în basme am crezut. E încă primăvara prea departe, Dar eu o port în suflet şi-n priviri Şi ninge cu magnolii peste-o carte În care-am strâns atâtea amintiri. Ioan Grigoraș & Liliana Trif