Milionime de secunda sau mai putin de-ar fi lipsit, Eu nu v-as mai vorbi acuma, căci n-as mai fi fost zămislit... Sa fii ființa in astă lume sau un atom in infinit, O clipă atât doar ne desparte,o clipă și un pas greșit... Venim plângând in asta viata...Ca pe o muchie de cuțit! Apoi fugim după iubire,ca sa iubești sa fii iubit, Sau stai la pânda ca o fiara, sperând sa nu fii păcalit... Dar intre ura și iubire ,lipsește un cuvânt greșit. Intre păcat și izbăvire numai o fapta a lipsit! Astfel călătorim prin viata..Ca pe o muchie de cuțit… Suntem artiști la circul vieții,când ridicați când prăbușiți! Aplaudați de cei din loje ,și dup-aceea huiduiți... Sa fii cu laurii pe frunte sau doar un sclav înlănțuit, Lipsește doar o întâmplare ,lipsește doar un pas greșit. Nesăbuiți trecem prin viata, ca pe o muchie de cuțit... Când am căzut de sub cupola atât au râs și-au chicotit! Iar când le-am fost lor la picioare,c-a pe-un gunoi m-au azvârlit... Am fost rănit adânc in suflet ,însa eu sincer le-am zimbit, Caci din înalt am auzit glasul care profetic a rostit... -Ei cred ca stau in moi fotolii…Dar stau pe muchii de cuțit! Când ne trezim ca din visare,vedem ca am îmbătrânit, Ne-înfricoșam și nu știm raiul sau iadul ne-o fi hărăzit... Ne-am izbăvit prin bune fapte ,sau numai am păcătuit? Caci între iad și izbăvire nu e decât un pas greșit! O muchie de cuțit ni-e drumul ,spre locul de unde-am venit...
sâmbătă, 31 mai 2025