Călător în timp

M-am născut din praf de stele
În imensul Univers.
Călător al vremii mele,
Caut vieţii să-i dau sens.

În periplul printre astre
Mi-am ales planeta mamă,
Prin culorile-i albastre
Şi prin vârsta de o seamă.

Eu, meteorit nostalgic,
Mi-am îmbrăţişat ursita
Şi printr-un sărut năvalnic
Am desăvârşit ispita.

A urmat apoi un clocot
De multiple preschimbări,
Ani în şir, precum un ropot,
Regăsindu-mi alte stări.

M-am făcut din praf o floare
Şi o gâză mai apoi.
Călător în timp, îmi pare,
Să-mi fi pus tot straie noi.

Sunt acum un om pe lume
Şi îmi port visele mele.
Mâine, fi-voi doar un nume,
Praf călătorind prin stele...