Făcui de dimineață treabă bună, Când mă trezii din somn, fugii o tură, Călcai prin roua ierbii și fusăi, Să beau puțină apă de izvor. Venii acasă, mă-mbrăcai, plecai, Întâi la Dumnezeu mă închinai. Că el îmi făcu inima să-mi bată, Și tot el zâmbetul mi-l pusă-n față. Ieșii în lume și pornii în viață, Aceasta îmi e zilnic dimineața. Când eu vorbesc, aduc fără să vreau, Un zâmbet peste chipul celorlalți. Cu graiul meu ce-l moștenesc din moși, Chiar dacă știu că nu vorbesc corect, Plecai la târg să vând, dar fără plată, Un zâmbet celor ce nu-l au, pe față. Veniți la zâmbete, porni să strig, Sunt foarte ieftine, dau pe nimic! Pe inimă, pe față și-n privire, Două-trei vorbe și zâmbetul vine. Zâmbind, ne spargem din privire, gratii, Și orizontul nu mai are margini, Din inimă, zâmbind, deschidem uși, Că viața trece iute, acuș, acuș! 15.03.2018
sâmbătă, 31 mai 2025