Căutarea

Căutarea

Dintr-o țară oarecare,
Un fecior de împărat,
Frumos, deștept, foarte bogat,
A plecat în lumea largă,
O mireasă să-și aleagă,
Să se-nsoare!

Și a umblat, s-a ostenit,
A colindat întreg pământul
Cum colindă toamna vântul,
S-a zbătut, a întrebat,
Dar feciorul de-mpărat,
O mireasă n-a găsit!

Chiar dacă păreau drăguțe,
Parcă nu erau frumoase,
Ori prea slabe, ori prea grase,
Iar dacă păreau istețe,
Vorbărețe, zâmbărețe,
Erau prostuțe!

Și s-a întors fecioru-acasă
Supărat dar și uimit,
Că a-ncercat și n-a găsit
În toată lumea asta mare
Pe măsură să se-nsoare,
O mireasă!

Cu inima îndurerată
Într-o cârciumă-a intrat
Feciorul de împărat,
Să-și înece-n vin amarul,
Dar nu l-a servit cârciumarul,
Ci o fată!

Fata, văzându-l pe fecior:
”Se vede că ești bogat
Ca un fiu de împărat,
Privindu-te, mă minunezi
Cât de îndurerat oftezi
De un dor”!

Și apoi, tot ea i-a spus:
”Chiar de-n suflet ai un spin,
Nu te îneca în vin,
O să-ți treacă, ai să vezi”!
El, privind-o-n ochii verzi,
A fost sedus!

Morala:
Privește-n jurul tău mai bine
Nu căuta în lumea largă,
Vreo inimă, să-ți fie dragă,
Să găsești, nu e prea greu,
Că ceea ce cauți mereu
E lângă tine!