din limba mea ascuţită veninul aspru şi dulce mângâie creștetul dracului aproape de gleznă să-l culce cu ochii mai trişti ca femeia ce-ngroapă copiii de prunci orfan e pământul în care cu îngerii negri te-arunci şi cântecul verde se-aude în papura nopții subțire copilul iubirilor crude mă prinde în horă de iele când noaptea se numără stele şi luna adoarme-n privire cămaşa ţi-e plină de dude strivite de sânii ei goi țăranii își caută oi şi tu... tu cauţi cu limbă de moarte veninul meu dulce din vorbă să pui răsăritul deoparte să pui două lemne pe foc din razele soarelui sparte în iadul meu vino fă-ţi loc 2 august 2017, Constanţa
sâmbătă, 31 mai 2025