E frig, coboară iarna din nord tot mai la vale. Ce poftă mi se face de tine şi de foc! Mă năpădesc deodată dorinţe ancestrale... S-aud trosnind în vatră şi-n braţe să mă-ntorc. Să pâlpâie tavanul de-a flăcărilor joacă Şi tu, deloc cuminte, sălbatic să mă prinzi Cu braţele de tâmple, lăsându-ţi gura toată Să-nfrupte-a mele buze, vulcan să mă aprinzi. Afară să răzbată prin brazi un şuier rece De parcă polii Terei s-ar fi mutat aici. Noi să privim în sobă cum fagul iute trece Din lemn în diamante de jar, rubine mici... Să tăvălim pe plită un măr tăiat în două La copt, simţind mireasma lui dulce, de Crăciun, Ne-om prinde iar în braţe mânaţi de-o poftă nouă Şi-om face şi-om desface ce nici nu pot să spun. ............................................................................. E frig, coboară iarna din zonele polare. Noi ne-am luat în braţe şi focul l-am aprins Să potolim dorinţe din vremuri ancestrale... În vatra noastră-i trosnet, în noi un dor nestins.
sâmbătă, 31 mai 2025