- În iarna cu sclipiri de-argint și jar, Cu cetină de brad pe la ferestre, Poeții sunt lumina unui far, Cuvântul lor pentru o lume - zestre. Pe pagini verzi cu slove aurii, În versuri ce se-aştern ca o ninsoare, Prin rima unor calde poezii O inimă tresaltă-n sărbătoare. Ce să doresc pe frontul unui vers De sărbători poeților? Iubire! Să aibă fiecare-n univers O stea - să le ofere găzduire, Să poarte lira lui Orfeu cu ei, Orice poem sub semnul unei muze, Să cânte pentru oameni, pentru zei, Spre fericire fie călăuze. - Nu s-au născut emoții-n Univers, Cenzură pe iubire sau regrete, Pe care tu să nu le-aduni în vers, Deci, lasă-mă să te colind, poete! Să intru-n casa ta c-un An mai bun Sperând că te găsesc în armonie, Când vin cu magii-n noaptea de Ajun Să te aflăm brodând o poezie. Tu pentru mine-ai fost întâiul cer Sub care-am adormit visând că timpul Colindă dalbe flori şi leru-i ler, Şi-n lume se întoarce anotimpul Iubirilor ce n-au putut trăi Decât prin versul tău ca o pecete Pusă pe inimi şi-ar putea topi Gheţarii lumii. ’ți mulţumesc, poete! Ioan Grigoraș & Liliana Trif