Mi-e mută vorba când nu am credință, Mi-e surdă urechea când nu vreau s-ascult, Mi-e stinsă ruga când, în suferință, Mai mult cârtesc, ori mă frământ mai mult. Mi-e plâns și ochiul când nu am speranță, Mi-e gol în suflet când învins trăiesc , Mi-e scurt și râsul, fără siguranță, Mi-e grea pornirea când nu mai iubesc. Mi-e lașă viața când m-ascund de Tine, Mi-e noapte ziua când sunt plin de EU, Mi-e sec și visul, toate-mi sunt ruine, Când fug risipitor de Tatăl meu. Mi-e bine însă când Te vreau de mână, Pășesc încrezător spre ce va fi, Mi-e bună pâinea, apa-i mult mai bună, Mi-e dorul mult mai mare ca să-mi vii.
sâmbătă, 31 mai 2025