De câte ori , iubite...

De câte ori , iubite...

De câte ori ,iubite, din cer tu te-ai prelins
Pe geana mea înlăcrimată în urma unui vis...
Nici stelele nu au puterea de-a lumina ca tine
Căci tu eşti cel ce poate durerea să-mi aline... 

De câte ori te-ascult în gânduri ce nu tac,
Te caut cu privirea şi cât de mult îmi plac
Sclipirile de stele din ochii tăi senini...
În noaptea vieţii mele sunt raze şi lumini.

De câte ori în noapte am rătacit pe drum ,
Te-am căutat prin valuri şi prin ecou postum
Sperând să-ţi cad în braţe , iubite , şi-apoi iară
Să reclădim din resturi o nouă primavară.

Să-mi dai din nou iubire, asta e tot ce-ţi cer
Şi pe altarul vietii drept jertfă să-ţi ofer
Întreaga mea făptură,crâmpei de veşnicie...
Să fim noi doi lumina din noaptea cenuşie.