De ce iubeşti femeia

De ce iubeşti cu patimǎ femeia?
Pentru că are-n ea o frămâtare,
O frumuseţe finǎ, ca orhideea,
Şi-un ochi ce-ţi fură orice apărare.

Fruntea ei plină de un adânc mister
Părul, liane lungi, unduitoare,
Sânul primejdios ca şi Baudelaire 
Când scrie-o poezie răpitoare.

Are o forţă ce te copleşeşte,
E calmă ca întinderea de ape
În timp ce-n tine presiunea creşte
Şi-angoasa începe să te sape.