Se scutură salcâmii de țepi și păpădie, Șiraguri de neliniști cu iz de viitor, Îmbracă cripta nopții cu spaimă fumurie, Arzând flacăra lunii în candela din nor. Demonii urlă a neputință-n disperare, În plecăciuni sterile iertarea și-au ridat, Se-aude râsetul genunii-n fulgerare Aprinsă, lumânarea cu tămâie s-a pudrat. Se luminează crucea sfințind păgâni și ape, Surâsul deznădejdii se stinge din senin, Vlăstarul Domnului se smulge din hârtoape, Apoi se-nalță-n ceruri, în Edenul divin. Lumina, sacrul vieții în cast și răzvrătire, Oprește sângerarea și-aprinde raze-n lume, Corabia credinței primește nemurire, Tatăl, Fiul și Duhul, se-adună în Treime.
sâmbătă, 31 mai 2025