*din sertarul cu păpuși* îmi doresc să știu cine-i străinul ce pipăie cu grijă valvele dimineții înainte de-a se expune morții repetitive cu smerenia agățată în falange de rouă centrează în mudrele cărnii duhul cel fără de nume inițiază ritualul nașterii din spuma ochiului oceanic ascultă adâncul alege fonemele perlate sidefiul șlefuiește înțelepciune adunat din cămășile morții vămuit de respirații din ce în ce mai înalte codează misterul în molecula viului ce se vrea de cel ce are așii dar ține liber jocul virajele inimii din ce în ce mai strânse serpentinele efemerului amețitoare somnul pândindu-te ca un virus ucigător dorul și răul de înălțime scufundarea de bună voie într-un abis asumat străinul mută pietrele dominoului dinlăuntru brațele se-ngroapă în zboruri până la umărul durerii singure așteaptă să decojești pupilei umbrele silabelor să le redai gravitația tăcerii ce se poate extras din ce se știe contur de veșnicie străinul impregnează materiei membrana de fluturi acoperă îngenuncherile cascadele sângelui nu ascultă de bici rotund se-învârt dragonii albi în spițele sorții ceea ce trebuia se rumenește-n cuptorul de apă minunat deconspiră identitatea pâinea de lavă după ce străinul încuie noaptea pe coastele lui în mine cobor îi voi hrăni timpului toate dimensiunile ruga învolbură ceruri dansul expansiunii însămânțează cromatic luminii bobul magic de sub limba Tatălui dimineața deschide porțile infinitului
sâmbătă, 31 mai 2025