De-ar şti vântul c-o să mor Ar veni noaptea uşor Şi mi-ar da a lui putere Să mă scape de durere. De-ar şti steaua că mă duc Şi de dor mult mă usuc Mi-ar da strălucirea-i lină Să mă umple cu lumină. De-ar şti ploaia c-am să plec Mi-ar da apă să petrec Şi răcoare-n suflet rară De cu zori şi până-n seară. De-ar şti florile că pier Mi-ar da parfum cu mister Pat mi-ar face din petale Să-mi adoarmă visele agale. De-ar şti soarele c-am să mor S-ar preface-ntr-un izvor Şi mereu ar curge-n mine Focul greu să mi-l aline.