- Din marginea speranței până unde Se-ntinde geana nopții ce ne-ascunde De lumea unde teatrul e o artă, De slava ei nebună și deșartă? De unde pot să mai adun răbdare, Când port pe umeri crucile de sare Ale atâtor vremi, de generații, Am ars pe rug cu magii și damnații, Dar ne-au rămas poveștile în care Am adunat nectar din samovare Și viața preț de câteva secunde Din marginea speranței... Până unde? - Din toate câte sunt aleg povestea Ce-mbracă-n rime vremurile-acestea Deșertice și arse de-ndoială, Înmoi penița clipei în cerneală Să-ți scriu pe mâini scenariul vieții mele Și să mă pierd în miile de stele Fără să știu de ce ne-ncearcă soarta, Fără să-mi iau busola, ceasul, harta. Să iei cu tine doar câteva slove Și-ntr-un bagaj de mână supernove, Planete de cristal perfect rotunde Și să plecăm! Vedea-vom până unde... Liliana Trif & Ioan Grigoraș