Dor de țară!

Dor de țară!
...
Mi-e tare dor de țara mea frumoasă,
De suflarea-i caldă cu iz nepământesc,
Mi-e dor de tot ce-i vechi și românesc,
Mi-e dor de țara-n care mă simțeam acasă!
...
Mi-e dor de țara mea, de gura mea de Rai,
Unde se bucurau toți ca să trăiască,
Cei ce s-au născut și-aveau același grai,
Dulcea noastră limbă strămoșească!
...
Mi-e dor de țara care își respecta bătrânii,
De țara-n care toți ne bucuram să fim,
Mi-e dor de țara care își cinstea străbunii,
Și care ne-a-nvățat cum să ne omenim!
...
Mi-a tare dor de țara în care m-am născut
Unde mai nimeni nu trăia pentru bogăție,
Unde legea pedepsea pe hoți pentru hoție,
Mi-e dor de România de care m-am pierdut!
...
Mi-e dor de obiceiuri și datini din străbuni,
Mi-e dor de țara mea frumoasă și bogată,
Mi-e dor de România ce mi-a fost furată,
Mi-e dor de acea țară și de acei români!
...
Mi-e tare dor de vremea de-altă dată,
Când dragostea de țară îmi era avere,
Aș vrea să ies în stradă să urlu cu putere,
Dați-mi România pe care mi-ați furat-o!