Deschide-mi ușa, vis ce te-ai ascuns În lumea de-ntuneric nepătruns Și nu mai vrei să ieși, nu vrei să-mi lași, Din ce-mi erai, nici urmele de pași! Deschide-mi cât să pot să-ți las un gând Să-ți spună că mi-e toamnă și, curând, Îmi va fi iarnă și în suflet ger, În depărtări de dincolo de cer! Deschide-mi, să-mi fii, iarăși, visul cald Ce mă-nvelea, în suflet, cu un fald Când nopțile-n singurătate, reci, Treceau cu-aceelași teamă: c-ai să pleci! Deschide-mi! Știi, în suflet, eu am scris Că va dansa, pe drum, cu vechiul vis.