Cum cântă greierii în ziua fierbinte de vară... Stau și-i ascult în iarba-'naltă pentru a mia oară! Un guguștiuc pe cablul mult prea-ncins de soare Își cântă dorul pentru o porumbiță...oare Va vrea ea să primească iubirea dăruită De-o inimă micuță ascunsă sub aripă? Zeci de ciripitoare în pene cenușii, La care vrăbiuțe le spunem, tu le știi, Se ceartă într-un pom bătrân și găunos, Deasupra unui câine ce strânge-n labe-un os... Deodată se așterne o mantie... tăcere, Vara își arde ziua așa cum timpu'- o cere, Însă ceasul cel harnic își plimbă- n cerc minute Și limba cea mai scurtă orele le asmute Spre seara mult mai blândă-a duminicii de august Când ulița cu oameni începe-a prinde gust: Vreo trei femei la poartă impărtășesc povești Iar doi bărbați ciocnesc paharele popești, Cinci copilandri-aleargă prin praful ridicat Și câinii de prin curți se lăfăie-n lătrat... Mugește vaca-n staul chemând-o pe stăpână, Vremea este s-o mulgă, noaptea în zi se-ngână. Eu stau în iarba-'naltă și-mi țin cu greu suflarea, Să nu dispară vraja ce mi-a deschis cărarea Către sătucul mic, topit în spuza verii, Duminică trezit, către lăsatul serii...
sâmbătă, 31 mai 2025