Inerția poeziei să te lași în voia frumu seții Ca și când ar fi ultima șansă Ur mează Apocalipsa Cuvintelor Să nu-ți pese nici de marele maestru nici de ul timul discipol al tăcerii Să dai totul pen tru metafora vieții și a morții Cum nu atacul este apărarea ta Și Eros cunoaște deja situația Se vede după cum surâde E șmecher tipul Ne echipează pe toți în pielea goală Și ne trimite în prima linie ori în spatele frontului Acolo unde se luptă pe coate și pe genunchi Te iubesc însă face totul nevăzut Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II