Erezia poemului în doi

Coapsele tale frumoaso freamătă dincolo
de infinit alb cu sens giratoriu sărut dizol
vat din floare-n floare tăcerea erotizată se
precipită spre centrul poemului acolo unde
poetul face schimb de stele în continuare cu
dragostea lui cea de toate nopţile la semafor
o fantomă aşteaptă zadarnic să se întrupeze
din jale doar eu mă grăbesc din ce în ce mai în
cet spre capătul nopţii spre capătul poemului
altă erezie convertibilă n-am găsit

Costel Zăgan, EREZII SECOND HAND, 2014