Cum cere un câine flămând de mâncare, Cum cere țărâna aridă-adăpare, Cum planta așteaptă o rază de soare, Umil, eu îți cer îndurare! Pe câine stăpânul cu drag îl cinstește, Văzduhul cu ploaie pământu-nvelește, Lumina pe frunze celest poposește, Deci tu, dacă vrei, mă iubește... Cât hrană va fi pentru câinii din lume, Cât ploaia pe sol câte-un picur va pune, Cât soarele seara pe flori va apune, Iubito, tu spune-mi pe nume! Iar dacă de-ai lor câini stăpânii-or uita, Și dacă vreodată nu va mai ploua, Ori soarele-n plante n-ar mai adăsta, Tu dă-mi, totuși, inima ta!
sâmbătă, 31 mai 2025