Fecunde

Uneori secundele sunt nascute din ore
Ce au stat inainte ca ele sa ia viata, discret,
In camara rabdarii, 
ca niste smerite munitii ale inimii,
gata sa se sparga, atunci cand le vine vremea, in explozii sonore…

Si cand timpul se revarsa, tot, in albia cate unei secunde,
Gloria nu e a secundei, caci ea e doar spuma valului ce se sparge
Dupa imensa-i truda a greului parcurs,
Ci e-a intregii fierberi ce-n liniste s-a scurs,
Facand ca orele de dinainte sa fie cele fecunde.

Dar noi vedem secunda! Trista veselie…
Ghici-vom, oare, taina din orele trecute-n a ei vistierie…?