Era o voce ușoară precum glasul unui cerșetor cântecul cursese mai apoi de-a lungul gâtului meu pentru a năvăli puternic ca o revărsare de ape în cap unde s-a învârtejit îndelung înainte să adorm ochii îmi erau sub asediul acelei femei care cu privirea ei poate sfărâma armele zeilor desfrânați și care îmi amintea de bunica mea ce a murit cu numele libertății între dinți a învins holera și cancerul dar au răpus-o gloanţele de atunci scriu pe sicriul defunctei până într-o zi când i se vor deschid pleoapele auzeam urcând cântecul în trupul acelei femei umflându-i sânii și străbătându-i mâinile și picioarele și coastele în ondulații fantastice în ochii ei se deschideau irisurile ca niște eclipse iar cântecul acela a reușit să mă pătrundă și pe mine
sâmbătă, 31 mai 2025