Fereastra cu crini

Sunt fante de vis din genune plecat
Călătorind pe o rază de lună,
Alerg pe tărâm de fiori fermecat,
Unde ielele toate se-adună.

În drumuri, la zâne ades mă opresc,
Le valsez pe covoare de noapte,
În vrajă sculpez tot abisul ceresc
Cu solfegii, în dălţi ferecate.

Aud permanent în foşnetul zării 
Un murmur de vis ce cântă rebel,
Scrutez depărtari şi-n fanta uitării
Se-aprinde un gând şi văd un castel.

Iar caut fereastra, cu crini opalini
Ce adună-n parfumuri iubire
Cu doruri şi lacrimi în ochi cristalini
Sau petale de soare-n  privire.

Şi zbor pe un fulger din stele plecat,
De ultimul tren cu clipe mă leg,
De uşi către suflet pe veci agăţat
Iubire primesc, iubire culeg. 

29.12.2018