fericire accidentală

știam
nu poţi trăi cu adevărat
dacă nu ai ceva pentru care-ai fi dispus să mori
și te-am așteptat 
cu fiecare primăvară rebelă
până mi-ai înflorit zilele
cum cireșii de mai anotimpul tâmplelor

poate
nu trebuia să ne găsim
totuși am făcut-o
ne-am întâlnit pe-un drum interzis
cu restricții de viteză
doi naufragiați
ce și-au făcut casă pe un țărm ciudat
trăind într-o fericire accidentală

nu-i asta viața pe care am plănuit-o 
dar e a noastră
am urmat indicatorul sorții
și pentru prima dată nu mai visez singur 
viața mea nu s-a sfârșit 
abia începe

suntem doi ghinioniști 
care-au avut norocul să primească
un cadoul din partea universului

astăzi
locuim în aceeași poezie
***
te-am iubit
înainte ca anotimpurile să-şi succeadă anapoda amintirile
veşnicia mi-a fost parteneră de drum
și te-am așteptat 
cu fiecare iarnă care-mi acoperea urmele paşilor
până mi-ai recunoscut scrisul
pe fâşia aceea de univers niciodată explorată

poate
nu trebuia să te-ntâlnesc
dar cine ştie mai bine decât tine
câte prejudecăţi am înfruntat
pe drumul acesta fără întoarcere
doi nebuni
plecaţi în căutarea unei fericiri imposibile

trăiesc tot ce mi-am dorit
cu sau fără voia creatorului
zilele genezei nu mai sunt aceleaşi
nici noi nu suntem locuitorii edenului

am renunţat la căutări
descoperindu-mă în tine întreagă
mai vie decât am fost vreodată

suntem norocoşii care au avut ghinionul
să creadă în propria lor poveste de iubire

te  scriu pentru a te  trăi
mă completezi pentru a mă înveşnici

ioan grigoraș & liliana trif