FII LÂNGĂ MINE Nu te iubesc în poezii, Dar ştiu, a mea tu nu poţi fi Şi nu-i aproape nici un ceas Din cele care mi-au rămas, În care trupul să ţi-l frâng. Cu dor la mine să te strâng, Să mă topesc în infinit. Aşa ceva n-am îndrăznit Nici să visez, nici să gândesc. De-aceea poate, te iubesc Timid ca un adolescent. Dar te iubesc incandescent. De-aceea-ti scriu în versuri tandre Ce n-aş fi scris unor Casandre Pentru că nu le-aş fi iubit, Ci fără rost, le-aş fi minţit Cu vorbe dulci, ameţitoare, Ce pot o minte să-nfioare Dar nu fac inimă să bată, Năvalnică, şi niciodată. Nu încerca să mă goneşti. Nu vreau să nu mă mai iubeşti. Eu dorul mi-l ascund adânc În cartea pusă la oblânc, Din care setea o alină Iubirea ta, că o lumină. Nu vreau să fii cu mine rece. Şi frica asta poate trece Şi poate, sărutându-ţi sânul Ai să mă crezi, că n-am niciunul Din gânduri, fără dor de tine. Iubeşte-mă! Fii lângă mine!
marți, 24 iunie 2025