Frumoasa doamnă tristă Suie doamna-n dealuri cotrobăind prin frunze și scoarță de copaci, îngălbenind pădurea, rodind în taină câmpul le fie spor pe mese celor oameni săraci! Aduce-n pârg și vița cu struguri dulci și negri ce freamătă de vin, să stingă-n taină focul vărsând în căni licoarea ce-așterne-ncet pe buze arome de pelin! S-a dus seninul verii, pe cer e cenușiul purtat tiptil de-un nor, e toamnă și e bine, spre cer suindu-și pofta înmiresmând văzduhul aroma din cuptor! Se pierd în zare frunze, ce cad primind paloarea petalelor de vânt, se învelește toamna ce suie-ncet pe dealuri frumoasa doamnă tristă, cu galbenu-i veșmânt! S-a dus căldura blândă ce ne dădea binețe prin cântul trist de greieri în loc de bună seara, e tare tristă doamna cu-al ei veșmânt de frunze, tiptil, se-așterne toamna, s-a scurs în taină vara!
sâmbătă, 31 mai 2025