Fulgi de zăpadă

Fulgi de zăpadă
-sonet- 
Ana PODARU

Ai spus că vine iarna peste noi...
că ne vom pierde noaptea prin zăpadă,
eu te-am rugat să ne desprindem goi
de-acest pământ, dar nimeni să nu vadă.

Pierduți am fost prin fulgi ca doi condori,
ne-am îmbrăcat cu straiele zăpezii, 
pluteam sculptând arcuşuri şi viori,
cântam zdrobind furtunile amiezii.

Purtam în irişi albe flori de gheață,
în trupul nostru rece viscolea:
,,Adorm iubite, ninge sau e ceață?"
,,Răspunde-mi!"peste gându-mi troienea.

,,Să nu adormi!" mi-ai spus... ,,mai arde foc",
la pieptu-ți cald mai e un singur loc...