dedicată domnului Mihail Grămescu Larg cimitir subţire şi plăpând îmi sunt. Şi cei trecuţi şi cei în trecere se adună, vorbesc ca duşii, tac puţin, se întorc către retină ca-n oglindă şi seamănă în mine gesturi, amintiri. Larg cimitir subţire şi plăpând le sunt tăcutelor iubiri. Se îneacă în mine luna şi aştept să şi respir.