Glasul pădurii

Glas de pădure

De ce mă tai?  Sunt încă verde
Şi frunzele mă dor.
În urma ta , acum se vede 
Doar urmă de topor.

Tu nu-nţelegi că ai nevoie
De mine-n viitor?
Ce s-a-ntâmplat acum cu tine,
De vrei ca eu să mor?

Pădurile sunt moştenirea
Ce-o are un popor.
Tu nu –nţelegi că mi-e menirea
Să-ţi fiu de ajutor?

Nu mă tăia, sunt încă vie.
Opreşte-te, te rog!
Dacă ţi-aş face asta ţie,
Ai creşte tu la loc?