Hrană

Taina nopții înflorită
Fierbe sub sărutul moale
Ce-l așterni cu pleoapa friptă
Peste coapse moi și goale.

Timpul e uscat de rime
Vlăguit cântă prin lacrimi
Răvășite de suspine,
Netezit și ars de patimi.

Dragoste faci cu secunda
Ce ți-a fost hrană în vie
Când legai cerul cu funda
Unui fulg de păpădie.