Iluzie dobândită Într-o viață nedorită, Durerea pierderii ce-apare Când sufletul și gândurile-ți sunt goale. Dorința de-o schimbare Și de-a opta pentru salvare, Speranța de a-ți regăsi Motivația de-a mai continua o zi... "De ce lași pradă o amintire, Suflet singur și atroce Chinuit în veci de-o voce Ce-ți patrunde-n gând și-n fire ?" Fantomatica iluzie îmi răstoarnă întristarea În lumini nestăpânite, ea cuprinde astfel zarea- Aș crede că pot stăpâni orice furtună Când îmi amintesc de tine, iubire caldă și nebună... ... Erau vremurile noastre Si trăiam sclipind ca astre Acum totul e pierdut Ca o șoaptă din trecut.