Cu ghiare de crivăţ şi noapte Îmi zgârie vântul fereastra, Petale de umbre necoapte Mi-acoperă crinul şi glastra. Tăcerea e plină de duhuri Ce latră la cer fără voie, Visările-mi mor prin văzduhuri Şi-n timpul ce mă încovoie. Un fulg de zăpadă sucombă În ochii-mi cu ţurţuri pe gene, O floare de jar ca o bombă Se plimbă nestinsă prin vene. Blesteme desprinse din iaduri Aleargă prin gânduri de sticlă, Se-nfige durerea în ziduri Şi crapă în ofuri prin pâclă. Îmi ninge cu doruri pe pernă Îmi ninge cu focuri în sânge, Îmi ninge pe visul în bernă, Îmi ninge-n iubirea ce plânge. Rafale de viscol în viscol Strabat întrebările vaste, Pe vârf de troiene, ridicol Se plimbă fantome nefaste. 02.01.2019