În numele iubirii

ÎN NUMELE IUBIRII

Dacă aş fi vioara al carei cânt s-a rupt,
Vei crede oare că ador durerea?
Ai presupune că mă scald în absolut,
Să te sfidez, mimând iubirea?

Şi coarda ceea răstignită,
O vei vedea, simbolic, ca o rugă?
Sau ca pe o martiră gri, zdrobită
De neputințe, lanțuri şi de trudă?

Vezi tu, cum înotăm beți in iluzii?
Cum ne prefacem că iubim rotund,
Şi cum ne închinăm aceloraşi concluzii,
De a nu trăi nimic profund?

Ce eşti dispus să faci in numele iubirii?
Câte lanțuri eşti pregătit să rupi?
Ce zei sacrifici nemuririi,
Şi câte voci din minte vei reuşi s-astupi?