Jos, din lacul de sub munte, Se ridică mândrul Soare. Va vedea şi astăzi multe Şi va lumina mai tare. Dimineaţă, când va râde Cu săgeţile-i fierbinţi, În pădure se vor strânge Animalele cuminţi. Iepuraşii cheamă-ndată Pe bursucii cei grăsuni Trei arici apar deodată, Urmăriţi de cinci lăstuni. Apoi vin, încet, la vale, Popândăii de pe câmp. Se apropie agale Şi un urs ce merge strâmb. De la râu, grăbit apare Castorul ce roade tot. Două raţe călătoare Au făcut un drum înot. Cu aripi ca nişte flamuri, Se ivi ciocănitoarea Şi lovind în două ramuri, Ea vesteşte adunarea. Un vulpoi, viclean din fire, A sosit de cum primise, La urechi, o nouă ştire Şi, grăbit, la drum pornise. Auzise de prin lume Că se-apropie din zare Un băiat cu mândru nume Ce se plimbă pe cărare. Vai, ce veste minunată Au primit cu fericire, Vietăţile îndată Şi-au cântat fără oprire. Cum îl cheamă? Cin’ să fie? Năzdrăvanul se numeşte. Şi vă spun, ca să se ştie, Toată lumea îl iubeşte.