Înger decăzut

- Mă uit la ceas, se-apropie vacanța
Și mă gândesc la multe, care-au fost,
Ori împletesc în versuri lungi speranța
Că-mi voi găsi prin burgul tău un rost

Și-am să opresc să beau, cu scorțișoară
O ceașcă de cafea, în primul loc
În care te-am găsit, ce ireală
Îmi pare azi povestea și cât foc

S-a adunat în inima ce plânge
După aleea primului sărut,
Dar depărtarea nu mă va înfrânge
Chiar dacă simt că-s înger decăzut.

- Cu degete de vânt mai torc nostalgic
Firul poveştii noastre ce-a-nceput
În inima acelui punct nevralgic...
Mi-aduc aminte primul tău sărut

Furat în joacă undeva pe-aleea
Ce șerpuiește-ascunsă de castani,
Trăiam eternitatea-n clip-aceea
Că mi-ar ajunge sute, mii de ani

Emoţia strivită între buze
Şi-acel şoptit frenetic „te iubesc”.
De-ar coborî tot cerul să m-acuze
Aş trece prin Infern să-ţi mulţumesc.

Ioan Grigoraș &amp; Liliana Trif