INTROSPECŢIE Mă-ntreb, să fi greşit crezând că ştiu Când forma are fond şi fondul formă? E scrisă lumea poate-n altă normă Şi nefiind geniu sunt un loc pustiu? Junimea s-a întors în lutul sfânt Al ţării unde-a fost izvor curat, Şi iată-mă deodată vinovat Că nu sunt june însă totuşi sunt. Când s-a curbat lumina de la stea În ce mileniu s-a lovit, de cine? Şi cât de strâmbă intră azi în mine? Care cuante mă orbesc din ea? Mi-e teamă că mă-ntorc la Maiorescu La criticile ce mi-au fost ceaslov Şi voi citi cu drag, fără istov Poeme scrise-atunci de Eminescu. Doar vremea dă valoare unui vers! Mă duc să caut vechiul Univers.