Castanii se pierdeau pe bulevard În întuneric alb Și ceață sângerie Noi ne pierdeam strângându ne la piept cu drag, Tomnatica iubire. Când frunzele se desprindeau de ram Și se așterneau covor, De ceață și de ploi uitam Și ne iubeam ,cu dor. În întuneric alb Și ceață sângerie Ne am dus și noi , și ne am pierdut Azi ,nimeni nu mai știe... Nici cine am fost , nici ce am fi vrut.