Înclin să cred că m-ai uitat, Că te-ai pierdut prin lume... Şi doar mi-ai zis când ai plecat C-ai să te-ntorci la mine…. Şi au trecut trei săptămâni De când aştept,în fine, Un telefon sau un mesaj Un mic semn de la tine… De ce simt că aştept în van, Vreun semn ce nu mai vine Şi de ce morile de vânt Se luptă acum cu mine? De ce, din toate câte sunt Îmi cânt pe note seci, Că în zadar te mai aştept Că nu-mi mai vii în veci! Că te-ai pierdut în braţe dulci Şi c-ai uitat de noi Şi să nu-mi treacă nici prin gând Că vei veni înapoi! Dar nu-i nimic, vor trece ani Şi poate într-un târziu Când poate eu la rândul meu Nu voi dori să ştiu De tine, şi de ce mai faci Pe unde umbli-n lume Te blestem de pe-acum, să zaci Cu gândul doar la mine! Să nu ai pace să n-ai somn Şi-ncet să te usuci Ca frunza-n vânt ca via-n crâng Şi dorul să mi-l duci Să nu mai poţi nici să te mişti Prin gând să-ţi trec mereu Iar visele să ţi le înnod Să crăpi de dorul meu!