Izvor de poem

Izvor de poem
...
Fă-ți aripi din lumină de vrei să zbori spre stele,
Îmbracă-te în vise și vei putea să zbori
Când stele-și prind de raze parfumul de la flori
Și orele-s ascunse de clipe efemere!
...
Dar să te-ntorci-nainte de răsărit de zori,
Când pe bolta nopții nu se mai văd  himere,
A tale aripi mari își pierde-or din putere
Și luna-și pune vălul țesut din fir de nori!
...
Și-atunci cînd te întorci, că timpul a trecut,
Va mai știi doar noaptea de tainicul tău zbor,
Dar nu uita vreodată visul ce l-ai avut!
...
Că tu vei fi cuprins de-același cald fior,
De privești spre stele, în nopți târzii, tăcut,
Poemului când cauți al versului izvor!