Cine mută piese-n noapte De pe tabla încă mută Când regina a pierdut La pas şi-ultima redută. Turnul e cuprins de flăcări Arde în ritm monoton Aprins c-o scânteie crudă Pe furiş de un pion. Iar în pivniţă nebunul Parcă-i tot mai amăgit Vrând să închine pocalul Alt nebun nu a găsit. Alţi pioni ce fac de tură Se strâng inutil la sfat Să declare jocul nul Cu ce scop au şi uitat. Se ascund în jocul minţii Atâtea idei şi gânduri Încă stăm încolonaţi Pioni simpli printre rânduri. Şi jucăm fără-ncetare Până zorii or să vină Cucerind pe loc reduta La pas cu altă regină.