La Hanul lui Manuc

- Te-aștept diseară pe ulița veche
Cu murgi-nșeuați sub becul spart
Ce vor zburda nebuni, loviți de streche,
Prin noaptea cu năframă de brocart.

Ne vom opri într-un târziu pe-o stradă
Pe unde n-a trecut niciun haiduc
Și-n brațe te voi trece prin arcadă
Spre un iatac, la Hanul lui Manuc.

Luna-i de miere, nimeni n-o să știe
Că te-am răpit, hangiul e fidel,
Îndrăgostit de noi și poezie...
Pe deget îți voi pune un inel.

- Romanţe vechi să cânte lăutarul
Despre iubiri ce n-au apus nicicând,
Să clocotească vinul în paharul
Atins de buze. Să te-aud spunând:

“Iubito, lasă noaptea să-ţi coboare
Pe sânii mici, cu sute de stihii,
Şi cerul tot să-ţi pună la picioare
Ce n-am putut să-ţi scriu în poezii.”

N-o să invoc vreodată dimineaţa,
Ştim amândoi că drumurile duc,
Prin nopţi de foc să le gustăm dulceaţa
Într-un iatac, la Hanul lui Manuc.

Ioan Grigoraș & Liliana Trif