În gând îmi răzbate Ideea de moarte Şi mintea-mi devine un templu Nu ştiu cum se face Căci inima-mi bate Dar totul este alb şi negru... Trupul mi se zbate Nici el nu mai poate Îmi piere încetu' cu-ncetu' Mintea se abate Nu vrea să mai poarte Povara-mi de a fi integru Victoria mă-nfrânge Curg lacrimi de sânge Totul se transformă în scrum Şi mintea îmi plânge Tot ea mă constrânge Să plec către un loc mai bun Sincer îmi ajunge Gândirea-mi strâpunge Tot ce am iubit pân' acum Şi iar la răscruce De idei impuse Aleg să urmez propiu-mi drum