Aștept de la tine un îndemn, Ca să-mi-mplinesc al meu vis, Te-aștept să vii, să-mi dai un semn, Să fie așa cum ai promis. Aștept mereu ziua de mâine, Lacrimi aurii izvorăsc din a mele pleoape, Atunci când pregătesc o pâine Și stau trează până zorii stau să crape. Transpir de nerăbdare, iar iubirea iese prin pori, Sunt ca în puf în brațele tale suave, Iar pielea mea catifelată te face să zbori Și eu parcă plutesc în ocean printre epave. Îmi spui că sunt frumoasa ta ca un model, Atunci când culeg gingașe flori, Gândindu-mă că ești un bărbat fidel Și văd în tine nenumărate valori. Îmi dăruiești chiar pietre nestemate Și dragostea naivă trece dincolo de cer, De parcă ar fi adevărata eternitate Și focul meu nestins cred c-am să-ți ofer. Nu vreau ca zâmbetul din nou să-l pierzi Ș-aș vrea să strâng clipele-n mărgele, Să fii lângă mine să mă dezmierzi Ș-așa să fie mereu în toate zilele.