Prins de geamul casei mele șade-un fluture de ceară I s-a scurs întreaga viață într-o zi de primăvară Și l-au petrecut în taină două adieri de vânt O zambilă despletită și un guguștiuc flămând.. A rămas doar umbra-i tristă să-i continue povestea Două aripi fără viață veșniciei i-au fost zestrea.. Mi s-a-ngreunat privirea sub această poezie Lângă el, croiau poeme fluturi vii încă vreo mie.. Ca și ei, alte insecte plănuiau să scrie-o carte Nu-și analizau destinul, nici nu se fereau de moarte Își ungeau chipul cu raze așteptându-și prădătorii Numai eu uram aiurea pitpalacii și cocorii.. Dacă asta este viața..cu ce drept îmi plîng eu soarta? O poveste se încheie..dar se scrie-n urmă alta Îmi pun lacrima de-o parte lâng-un fluture de ceară Mai am timp de o poveste..și de-o altă primăvară! 12.03.2019 Focșani
sâmbătă, 31 mai 2025