LASA

Lasă zâmbetul să curgă
Să-ţi însenineze calea,
Lasă frunza cea de cergă
Să străbată uite valea!

Lasă soarele s-apună 
Nu-l opri din drumul său,
Lasă-l la toţi să le spună
Că fără el e-un mare hău!

Lasă ploaia să adape
Tot pământul adormit,
Lasă raţele să pape
Din văzduhul ofilit!

Lasă floarea să răsară,
Lasă marea cea amară,
Căci toate privesc la tine
Când zâmbeşti, citind de mine!