Sapho se uită și râde mulțumită școlile de poezie s-au desființat azi toți scriu mai bine decât atunci când ea inventa versul când inventa iubirea liberă de prejudecăți bietul Homer cu descrierile lui istoria nici nu l-a băgat în seamă nu se știe de unde și-a tras seva povestirilor sau dacă a suferit ori nu se știe că i-a cântat pe alții amfiteatrele părăsite sunt poleite de uitare iar ei așteaptă tăcuți și cresc odată cu marea dar tu biet menestrel tu ce simțeai când întunericul tău se însuflețea de lupta altora de iubirea altora trăiai viața lor și acum te privesc cu milă Sapho iubito femeie tu poeta neînțeleasă râzi cu seninul inocenței azi copiii tăi nu înțeleg nimic nimeni nu-ți mai caută manuscrisele azi se râde Sapho nu se aude glasul mării printre frunzele măslinilor nu-și strigă scoicile regretul paloarea pietrelor pe care pașii tăi au trecut nu o mai scrie nimeni azi Sapho lumea ta s-a sfârșit și tu râzi nebuno pentru că știi că nimic nu e veșnic adina v. 10 martie 2021
sâmbătă, 31 mai 2025